In toate un glas

si cand credeam ca am gasit oaza de liniste,ca am gasit-o pe Ea

             ,Ea un moment de liniste in aceasta lume asurzitoare,asi fi vrut sa te stiu ca pe o limba moarta sa iti cunosc doar eu toate secretele,tu sa fi un fragment dintr-un vers lipsa,care o ador,sa fi o enigma completandu-mi misterul .

                          Dar probabil te voi pierde caci pierzandu-te  dorul ma va călăuzi pana ce  tu vei fi doar un alt obisnuit,dar te voi tine minte,vocea ta pasiunea din ea,tristetea bucuria, un amalgam de trairi din ea te voi tine minte si candva imi vei reaminte ce am pierdut.

Si ce pierd in continuare,Ea find una dintre Acele,sau poate chiar Ea.

                  Tot ce voiam,tot ce aveam, pierdeam prin simplul fapt ca refuzam.Tot ce asi fi vrut nu o sa am.Totul un vartej,totul doar fum,o spirala al unei nevoi ce a resimt din plin,nevoie de noi,nevoie de dor.Sa simt din nou.
           


            Timpul te invata
             sa nu iti mai pasa
             Ea te linisteste 
            rade puternic,rade fericita
             tot ce zice Ea,timpul nu iarta.


              Te pierde Ea,te regasesti in Ea
               dar Ei tot nu ii va pasa
               Dar tu prin un zambet surd
                O asculti,O simti,O vrei
               Te abtii caci te stii
               Ca tu niciodata nu vei simti


                   Timpul nu iti va permite
                   sa traiesti cu ea cum vrei
                    Tu te pierzi si ierti,
                    Si o vrei fericita
                   Dar tu nu stii ce vrei
                  De teama,de tine.