Te va salva

      Poate lucrurile nu sunt chiar cum ti-ai imaginat...numai un pic...incep asa...

Te-ai trezit  intr-o dimineata pur si simplu sfâșiat de panica si anxietate,intr-un minut poate zeci si zeci de ganduri se năpustesc asupra ta,iar tu doar,tu doar suferi nefiind capabil sa faci nimic?
                               Te cuprinde întreaga viata traita intr-un bol din sticla ,cu suficient aer cat de cat sa nu te sufoci,cand totul ti-se pare cladit din carti de joc pe un fundal de nisip miscator...cand totul pare pierdut cand te pierzi cand incepi sa nu respiri cum trebuie cuprins de teroarea viitorului,cand stii ca vei pierde tot,ii vei pierde pe toti cei apropiati tie, al caror voci si fete le vezi in fata ta,le auzi in mintea ta, ti-se sfasie inima,te simti pustiit... 
                     Te trezesti in acea dimineata mai ales in februarie,speriat si cu gandul de a imbratisa pe cineva,dar te intinzi prin pat,iti intinzi bratele sperand ca vei cuprinde pe cineva,ca vei atinge o fiinta calda care la randul ei te va cuprinde si ea,si in acel moment nu te vei mai simti pierdut,speriat,si sfasiat de panica,te vei simti iubit,dorit,mai viu ca niciodata,mai dornic sa iti traiesti viata ca niciodata.
                                   Dar...
iti intinzi bratele,si nu este nimeni acolo,nimeni!!!
Si in acea dimineata de februarie,frig, si nuante de gri, frig si tu singur zaci acolo in acele momente...stiind ca nimeni nu te va salva.

                    Trec si acele momente, iti revii usor,te obliga viata,rutina sa iti revii,aproape ca uiti,dar vei tine minte .
          Ce vei face in continuare...?

......